Pauză

‍

Trăim într-un exces de performanță care ne sleiește spiritul, ne distruge mediul și ne împiedică să conviețuim sănătos. Ne autoexploatăm și căutăm o viață activă cu orice preț, sfârșind ca niște animale într-o continuă goană pentru supraviețuire. Suntem supuși unui asalt informațional plin de miraje care ne împiedică să ne conturăm propriile identități. Ajunși într-un asemenea punct, necesitatea unei pauze vine firesc, răsare precum o plantă dintr-o crăpătură în beton. 

Pauza e un bun prilej de a ne recâștiga atenția împrăștiată și de a ne scufunda într-o contemplare buimacă a lumii; de a ne lăsa spiritul să bântuie liniștit peste coclauri și de a ne plictisi în voie. Pauza e și o grijă față de sine: pe lângă odihna implicită, ea ne îndeamnă către introspecție și ne ajută să conștientizăm valoarea unor lucruri precum comunitatea, ajutorul reciproc, natura, etc. În același timp, pauza e și o oportunitate pentru înnoire, experimentare, și ieșire din familiar. Dacă ne-ar aduce în același punct din care am plecat, atunci ea n-ar fi altceva decât un timp mort. În varianta ei ideală însă, pauza e o retragere strategică care-ți redă verva și curajul, ca un time-out care te ajută să întorci scorul în ultimele secunde ale meciului. 

Expoziția ȘAH din acest an nu e doar un spațiu al odihnei și al căzutului pe gânduri, ci și unul al efervescenței și reinventării. Cele 2 săptămâni de repaus petrecute în Hundorf i-au dus pe rezidenții din acest an în direcții nebănuite: unii și-au schimbat mediile de lucru pe care le foloseau în practica curentă, alții și-au găsit subiecte noi de aprofundat. O parte din rezidenți au ajuns la un rezultat printr-un proces riguros de muncă – pentru că există și oameni care în pauzele de la viață devin cei mai prodigioși creatori – iar alții pare că și-au schițat concluziile dintr-o mișcare după doua săptămâni de aparentă trândăveală. Dar mai presus de teme și abordări, pauzele lor au scos la iveală lucruri pe care de obicei le uităm: joaca și prietenia sau grija pentru comunitate si natură.

‍

Expun artiștii rezidenți:

Acatrinei Elena Daniela (RO)
Aysu Naz Atalay (TR)
Ștefania Bodescu (RO)
Alesia Cîdă (RO)
Georgiana Cojocaru (RO)
Copăcel Miruna-Ioana (RO)
Charlie-Anne Côté (CA)
Teodor Georgescu (RO)
Iulia Hulea (RO)
Antonia Itineanț (RO)
Kareem Jamal (RO)
Isidora Lazic (FR)
Kyle Malanda (USA/MW)
Matei Rădulescu (RO)
Teodora Rotaru (RO)
Gabriela Monica Tîrziu (RO)
Alina Tofan (RO)
Adrienn Szövérffi (HU)
Máté Szilvay (HU)
Demelza Watts (UK)

‍

Curatori: Daniel Semenciuc, Alexandra Boaru, Valenin Teodorescu

Text curatorial: Daniel Semenciuc

Fotografii de Nadina Stoica și Toth Hunor

‍

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii, Consiliul Județean Mureș

Proiect co-finanțat de: Primăria Târgu Mureș

Parteneri: Institutul Cultural Român, Asociația K’Arte, Muzeul Județean Mureș, Academia de Teatru Târgu Mureș, Teatrul Național Târgu Mureș

Sponsori: Leier România, Kronospan, Sanex SA Cluj Napoca, Heidelberg Materials, Puiul de Crăiești, Magazinul artiștilor, Rocas Décor

Cu sprijinul: Consistoriul Evanghelic Sighișoara, Școala Gimnazială Viișoara

Asociația “Acasă la Hundorf” este membru ResArtis.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Municipiului Târgu Mureş şi a Consiliului local care nu sunt responsabili de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.