Sergiu Diță, Anca Stoica & Mihai Ivașcu
2023
Azi Nu
Doi morți, bărbat și femeie, își spun povestea de dragoste din timpul vieții pământene, o viață care i-a adus aproape de câteva ori, însă de fiecare dată în mod accidental, bizar, fulgurant, de parcă soarta sau demiurgul nu s-ar fi putut într-adevăr hotărî cu privire la însemnătatea relației dintre ei. Aflați acum în moarte, sau mai bine zis într-un spațiu-timp nedeterminat, cei doi rememorează tot ce a fost și speră la tot ce ar fi putut fi. Parte instalație video din care nu lipsesc ironia și tandrețea, AZI NU este un experiment performativ pe care vă propunem să-l ascultați cu răbdare și să-l parcurgeți în ordinea propusă, spre a pune cap la cap piesele de puzzle ale unei istorii sentimentale alternative și ale visului nesfârșit care o conține.
"Ce-mi place mie e starea de piesă în piesă. Pe de-o parte, lucrez la piesa pe care o transformăm în performance, pe de altă parte, mă simt performeră în piesa dată de poveștile sătenilor cu care am interacționat, și mai ales de situație în sine: câțiva artiști pătrund într-un loc care nu e al lor, dar li se creează un cadru pentru a fi." – Anca Stoica
Mihai Ivașcu este poet, dramaturg și jurnalist cultural, interesat de performativitate. Are în lucru o dramatizare maximalistă după romanul "Pe când eram doar niște puști" de Patti Smith. A debutat cu poezie neo-avangardistă în 2019 la CDPL („pe cer jetoane”), unde a mai publicat eseuri și interviuri în alte 3 antologii. Practica lui profesională se centrează pe ideea ficționalizării realității.
Sergiu Diță este performer și coregraf emergent și activează în zona independentă. Lucrează atât la producții proprii („NEO-KITSCH”, „Pop Recycling Body Work”), cât și la producții teatrale („Individual compus”, r. Andrei Măjeri; „Visul”, r. Dragoș Alexandru Mușoiu. Împreună cu Anca Stoica activează ca duo artistic sub numele Platforma 13, inițiativă independentă dedicată experimentului multidisciplinar cu focus pe dans contemporan și performance.
Anca Stoica este performer și coregraf și a lucrat cu compania independentă Contemporary Creative Dreamers („The Last Raid of Human Kind”, c. Daniel Dragomir), dar și în alte formule artistice (scurtmetrajul „BREATH”, r. Cătălin Rugină; „Dansuri de curte”, c. Ioana Marchidan), ca performer. Are atât lucrări proprii, cât și colaborări cu zona teatrului și a teatrului de animație.
