Echipa formată din Irina Ionescu și Raul Coldea au pregătit în rezidență un eseu video inspirat de căutarea unui “acasă”, mai mult sau mai puțin imaginar, mai mult sau mai puțin permanent.
Însă, dincolo de proiect, stau sentimente, experiențe și trăiri care conturează cele două săptămâni petrecute în sat.
Iată ce ne povestesc cei doi:
Irina: “ În discuțiile pe care le-am avut cu persoanele din sat, am întâlnit o senzație similară ( cu ceea ce simt eu) - un acasă care nu e chiar acasă în totalitate, dar în care există totuși locuri care îți transmit siguranță și familiaritate. Fie că e o cameră cu obiecte personale, un deal sau o băncuță în curtea unei case abandonate.”
Raul: “ Cele două săptămâni au însemnat sondarea unui sentiment greu de descris și de pus într-o cutiuță. Pentru mine e ceva foarte personal și are de a face cu înstrăinarea, cu dorul, și cu gândul că unele lucruri se pierd.”
——
The team composed of Irina Ionescu and Raul Coldea have prepared, during their residency, a video essay inspired by the search for a "home," more or less imaginary, more or less permanent. However, beyond the project, there are feelings, experiences, and emotions that shape the two weeks spent in the village.
Here's what each of them tells us:
Irina: "In the discussions I had with the people in the village, I encountered a similar feeling (to what I feel) - a home that is not entirely home, but where there are still places that convey a sense of security and familiarity. Whether it's a room with personal items, a hill, or a bench in the yard of an abandoned house."
Raul: "The two weeks meant exploring a feeling that's hard to describe and put in a box. For me, it's something very personal and has to do with alienation, longing, and the thought that some things are lost.”
